- a fi în pielea cuiva
- înv. to be in smb.'s coat.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
piele — PIÉLE, piei, s.f. 1. Ţesut conjunctiv epitelial care acoperă întreaga suprafaţă a corpului animalelor vertebrate şi a celor mai multe dintre nevertebrate; spec. epiderma omului. ♢ loc. adj. şi adv. În (sau cu) pielea goală = complet dezbrăcat;… … Dicționar Român
băga — BĂGÁ, bag, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ♢ expr. (tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i… … Dicționar Român
vârî — VÂRÎ, vâr, vb. IV. 1. tranz. A băga, a introduce. ♢ expr. A i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinţei, interesului sau plăcerii sale. A i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
şutili — ŞUTILÍ vb. v. ademeni, amăgi, flata, încânta, înşela, linguşi, măguli, minţi, momi, păcăli, prosti, purta, trişa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şutilí, şutilésc, vb. IV (înv. şi reg.) 1. a măguli, a linguşi; a amăgi; a înşela… … Dicționar Român
negru — NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, e, adj., s.n., s.m. I. adj. 1. (Despre obiecte, fiinţe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai… … Dicționar Român
jupui — JUPUÍ, jupói, vb. IV. tranz. 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului; a beli. ♦ spec. A separa pielea de pe corpul animalului sacrificat printr un proces tehnologic la abator. ♦ refl. A se descuama. ♦ tranz. şi refl. A (se)… … Dicționar Român
roade — ROÁDE, rod, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A rupe cu dinţii fărâme dintr un obiect tare (pentru a mânca). ♢ expr. (tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u i) mereu… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
obraz — OBRÁZ, (1) obraji, s.m., (2, 3, 4) obraze, s.n. 1. s.m. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale feţei; pielea care acoperă aceste părţi. ♢ expr. Să ţi fie ruşine obrazului! sau să ţi fie în obraz!, se spune cuiva care a făcut ceva… … Dicționar Român
egidă — EGÍDĂ, egide, s.f. Ocrotire, sprijin, protecţie; îndrumare, îngrijire. ♢ (În loc prep.) Sub egida... = sub auspiciile... – Din fr. égide, lat. aegis, idis. Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX 98 EGÍDĂ s. auspicii (pl), oblăduire,… … Dicționar Român